Biserica Ortodoxă din Aita Medie după finalizarea lucrărilor - exterior

Dragi credincioşi și iubiţi fraţi întru Hristos Domnul

Am reușit zilele trecute să finalizăm ultimele lucrări de la bisericuța noastră (din anul 1903). Vă mulțumim tuturor celor ne-ați fost alături. Cu ajutorul lui Dumnezeu sper să vă pot anunța și data sfințirii în cel mai scurt timp.

Vă prezentăm câteva poze cu lucrările finalizate la exterior.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Biserica Ortodoxa din Aita Medie la finalul lucrarilor de consolidare - renovare

Dragii mei

Cu ajutorul Celui Preaînalt anul  acesta am reușit sa finalizăm proiectul pe care ni l-am propus și anume acela de consolida/subzidi fundația bisericuței cu structura de lemn (1903), respectiv hidroizolarea acesteia. Vă mulțumim tuturor celor care ați fost aproape de noi.

Biserica după lucrările de restaurare:

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Biserica Ortodoxă (1903) din Aita Medie în toiul lucrărilor de consolidare

Dragii mei,

După cum vă spuneam în urmă cu ceva timp, am început lucrările de consolidare a fundației bisericuței noastre de lemn din localitatea Aita Medie. Deși ne așteptam la lucruri destul de complicate (mai ales când este vorba de o fundație) lucrurile au devenit și mai complicate pe parcursul lucrărilor. Slavă Domnului că am ajuns până aici. Lucrările de consolidare au constat în: subzidirea pe întreg perimetrul bisericii, lucrări de hidroizolație, consolidarea temeliei de susținere a stâlpilor turnului clopotniței, turnarea unei plăci de beton armat în interiorul bisericii. De acum încep lucrările de finisare. Mulțumim tuturor care au contribuit material și logistic la lucrările de consolidare a fundației bisericuței noastre.
Câteva fotografii din timpul lucrărilor:

Casa parohială (1876) din curtea bisericii Parohiei Aita Medie a fost renovată

Dragi creștini, și iubiți frați întru Hristos Domnul

Cu ajutorul lui Dumnezeu după doi ani am reușit finalizarea lucrărilor casei vechi din curtea bisericii din Parohia Aita Medie, casă ce a servit de-a lungul vremii sălaș al preoților slujitori al acestei parohii.

Casa parohială înainte de renovare (click foto)

În anul 2011 au fost începute lucrările de la acoperiș (ce s-a surpat), ca apoi în 2012 să continuăm cu lucrările de consolidare, după care anul acesta să finalizăm lucrările de finisare în totalitate.

Casa este construită din bârne de stejar pe locul unei alte case mai vechi datată dinainte de anul 1820. Aceasta fiind  consolidată cu materiale feroase, apoi tencuită. Această lucrare a fost posibilă în primul rând ÎPS Ioan Arhiepiscopul Episcopiei Covasnei și Harghitei care s-a implicat în mod direct în susținerea financiară a acestor lucrări.

Totodată trebuie amintit că printre susținătorii care s-au evidențiat  prin ajutorul acordat sunt în primul rând epitropul bisericii Victor Șimon, dimpreună cu consilierii Mihai Vancea și Mihai Bârsan, cât și ceilalți consilieri. De asemenea au fost credincioși din Brașov care au contribuit prin diverse donații.

Această clădire în curs de amenajare va avea destinație diversă pentru găzduirea diverselor evenimente ale micuței comunități românești din Aita Medie. 

Casa după lucrările de renovare (2013)

De asemenea anul acesta avem în plan o lucrare mai amplă de consolidare a fundației bisericii parohiale, care datorită timpului și locației s-a surpat. Cei care doriți să contribuiți la aceste lucrări o puteți face prin donații în contul parohiei (afișat mai sus în antetul blogului).
Vă facem cunoscut că parohia noastră numără 8 familii de ortodocși, iar susținerea acestor lucrări mai ample nu pot fi susținute în totalitate de această comunitate.

click foto

Vă mulțumim tuturor celor care ați stat alături (în mod concret) de micuța comunitate românească din Aita Mare & Medie, ajutând prin diverse mijloace materiale buna păstorire a ultimilor români din această zonă.

Pr. Iustin

Moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou în Transilvania

Troparul Sfântului Ioanichie  

Locuitor în sihăstrie și înger trupesc, de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Ioanichie; cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui ce ți-a dat ție putere, slavă Celui ce te-a încununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!

 

Dragi credincioși 

Racla cu sfintele moaște

Avem bucuria duhovnicească să vă anunțăm că în parohia noastră au fost aduse moaștele Cuviosului Ioanichie cel Nou (1638) trăitor în zona Muscelului, la Mănăstirea Cetațuia Negru Voda din Valea Chiliilor fiind cea mai mare vatră de sihăstrie din Valahia Transalpină (Țara Românească). Acest  sfânt a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2008 cu data de prăznuire 26 iulie. 

O bucată din sfintele moaște mi-a fost dăruită de părintele stareț Modest Ghinea, în ziua de 24 februarie, ca semn de prețuire față de mine, de râvna și de evlavia avută de-a lungul vremii față de acest sfânt călăuzitor și mijlocitor în rugăciune pentru tot ceea ce sunt azi. Toți cei care doresc să se închine la sfintele moaște, și să ceară mijlocire sfântului, o pot face în biserica parohială Sf. M. Mc. Gheorghe de la Aita Mare.

Viața Cuviosului Ioanichie

Sf. Cuv. Ioanichie cel Nou (1638)

  Acest sfânt s-a nevoit timp de 30 de ani într-o peşteră pe care a săpat-o singur într-un perete abrupt al muntelui, unde putea ajunge doar cu ajutorul unei frânghii. O singură dată pe săptămână un ucenic îi aducea sfântului cuvios o pâine şi puţină apă, pe care le cobora până la gura peşterii cu o frânghie. Uneori egumenul Mănăstirii “Negru Vodă” îi trimitea, pe aceeaşi cale, Sfintele Taine.

A fost un sfătuitor al Voievodului Mihai Viteazul care după bătălia de la Călugăreni a poposit 3 luni în Cetățuia lui Negru Voda.

În timpul nevoinței sale în peștera de lângă mănăstirea actuală, era căutat pentru sfat de Voievodul Neagoe Basarab, de boierii și de curtenii acestuia. Petrecând multă vreme în rugăciune și aspră nevoință, Dumnezeu i-a descoperit multe din tainele Sale, care l-au întărit să rabde toate ispitele războiului nevăzut. Cunoscându-și dinainte sfârșitul, minunatul părinte Ioanichie, și-a încrustat anul trecerii la cele veșnice 1638 pe peretele peșterii sale, apoi culcându-se pe patul de piatră și-a dat duhul în mâinile Domnului. Firea necuvântătoare i-a slujit, căci un păianjen i-a țesut deasupra trupului o pânză, ca un epitaf.

Descoperirea minunată a sfintelor sale moaște

Din rânduială dumnezeiască, moaștele lui s-au aflat în anul 1944 de către egumenul schitului Pimen Bărbieru și de monahul Isidor, care observând grota suspendată pe munte, s-au coborât pe o frânghie și astfel au descoperit pe cuviosul. În timpul comunismului s-a dat dispoziție să fie îngropate moaștele Sfântului în cimitirul mănăstirii.

Peștera în care s-a nevoit Sf. Ioanichie

După 1990 Biserica recăpătând libertatea de a-și manifesta misiunea în rândul credincioșilor, starețul reînființatei mănăstiri Cetățuia Negru Vodă, părintele Modest Ghinea, a  redescoperit moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul și le-a reașezat spre închinarea credincioșilor în biserica mare a mănăstirii, așteptându-se totodată canonizarea acestuia de către Sfântul Sinod. Astăzi ne putem închina la acest odor din Valea Chiliilor, din care, cu darul lui Dumnezeu se săvârșesc mulțime de minuni, unele consemnate de viețuitorii mănăstirii, dând slavă lui Dumnezeu pentru toate.

În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 18-19 iunie 2009 s-a aprobat canonizarea Cuviosului Ioanichie cel Nou de la Muscel (Arges), cu ziua de prăznuire la 26 iulie.

 

Sfântul Cuvios Ioanichie este considerat un sfânt ocrotitor al familiilor și un mijlocitor al acelora ce nu pot avea copii.